Când o zi nu poate deveni mai proastă

Cu toții avem zile proaste și zile proaste. Zile din alea în care nu e nici marți, nici 13, mercur nu e retrograd și totuși știi că nu vrei să ieși din casă, pentru că presimți că te-o blăstămat Urania. Zile în care, dacă stai în casă, riști să-ți pice un raft pe picior sau să-ți intre o scobitoare în ochi.

De dimineață am simțit că nu e bine să ies, imediat după ce Teroristul, în dorința lui de explorare sau de a deveni bucătar, încă nu-mi dau seama, s-a gândit să pună untul la topit pe foc! Din fericire pentru el, vecini și pentru amicul meu pompier, am reușit să intervin la timp fără mari repercursiuni, decât mustățile lui încrețite puțin de la flacără. Practic, și-a băgat un permanent. Mă și vedeam dând explicații pompierilor, știți, nu am fost eu, a fost motanul.

Dar cum încăpățânarea mea de a avea o zi bună este imensă, cum Busu era îmbrăcat fermecător și m-a îmbiat la cele -10 grade, am hotărât să merg la birou și, în plus, chiar m-am aventurat în pauza de masă.

Dragii mei, când un tip vă face semne disperate și dă din mâini la mai puțin de 5 metri, e bine să vă dați un pas în spate, nu de alta, dar s-ar putea să fiți loviți în cap de o barieră pe care, evident ați ratat-… da. Deci, după ce m-a pleznit bariera în cap, e ok, nimic grav, eram protejată de hainele groase, mă gândeam cu groază la programarea de la dentist!!! Cum să merg la dentist după o zi ca asta., mai ales că am o fobie de dințar.

Salvarea a venit din partea taximetristului, care, încercând să-mi ia gândul de la dentist, mi-a explicat că totuși, unii au zile și mai proaste. Un client de-al său, în drum spre urgență, și-a uitat degetul tăiat în taxi! Noroc că și-au dat seama amândoi repede și nu a ieșit un dezastru. Îmi și închipuiam telefonul către discpeceră, nu va supărați, n-a găsit nimeni un deget pe tură?

Râdem noi și glumim, da io n-aveam azi programarea la dentist…

sursa foto

Copyright protected by Digiprove © 2012